Blaj cazare

Blaj este un municipiu din judetul Alba, Transilvania, Romania format din mai multe localitati componente.  In cazul in care cautati Blaj cazare va asteptam in pensiunea noastra pentru o vacanta relaxanta.

 Blaj cazare preturi promotionale

Blajul a fost in secolele XVIII si XIX centrul cultural al romanilor transilvaneni. Orasul a jucat un rol important in procesul de formare a limbii romane moderne si a constiintei nationale romanesti. Aici a aparut si Biblia de la Blaj si tot aici a publicat si Timotei Cipariu prima gramatica romaneasca.

Catedrala Sfanta treime a fost edificata intre anii 1741 si 1749 in stil baroc dupa planurile arhitectilor de origine italiana Anton si Johann Marinelli. In catedrala aceasta sunt inmormantati episcopul Inocentiu Micu Klein si cardinalul Alexandru Todea.

Blajul este situat in vestul Podisului Tarnavelor la confluent Tarnavei Mari cu Tarnava Mica intr-o renumita zona viticola. O sursa de alimentare cu apa a acestui municipiu este raul Sebes.

Prima atestare documentara referitoare la localitatea Blaj dateaza din 1252 an in care contele Herbord a cumparat domeniul numit villa Herbord. In anul 1212 fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapanul mosiei respective. Numele de Blaj provine de la numele proprietariului. In timp, Blajul a fost mentionat in Latina ca villa Blasii si mai apoi in traducerea maghiara ca satul lui Blasiu, respectiv in germana ca Blasendorf, nume care a devenit in dialect sasesc Bluesendref. In spritul latinismului atat de promovat de Scoala Ardeleana numele Blaj a fost transcris in limba romana ca Blasiu, respective Blas. Ca semn al emancipariil urbane in secolul XIX a fost utilizata in corespondente si forma Blaj. Pana la Unirea Transilvaniei cu Romania, Blajul s-a numarat printer putinele orasele din Ardeal alaturi de Nasaud cu o populatie majoritar romaneasca.

La inceputul secolului XVII populatia localitatii era destul de redus ais era alcatuita la 1650 anul primului recensamant din membrii a 20 de familii de randasi ai curtii mobiliare. Intrat in posesia magnatului Apafi, Blajul a trecut dupa moartea principelui Mihai Apafi al II-lea in stapanirea statului care l-a cedat in 1738 Episcopiei Romane Unite devenind o resedinta oficiala a acesteia.

In anul 1754 prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj a aparut prima scoala romana cu limba de predare romana. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna aici a rasarit soarele romanilor. O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea in care a fost facuta scoala initial. Multi din cei mai importanti oameni de stiinta romani cum ar fi Samuel Micu, George Sincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, George Baritiu, Simion Barnutiu etc, si-au facut studiile in Blaj.

Ca si centru ideologic al burgheziei romanesti din Transilvania, Blajul a avut un rol important in formarea constiintei nationale a romanilor. La Blaj au avut loc in anul 1848 mai multe adunari ale romanilor din Transilvania. La adunarea convocata de Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian la 30 aprilie 1848 au fost formulate ideile desfiintarii iobagiei si ale egalitatii in drepturi a populatiei romane din Transilvania cu celelalte natiuni.